Sunetul clopoțelului a adus la acest bătrân liceu de pe malul Mureșului pe mulți distinși cărturari ai culturii naționale.

Moise Nicoară
Reprezentant de seamă al luptei pentru emanciparea culturală a românilor transilvăneni din prima jumătate a sec. al XIX-lea. În 1813 a fost profesor de latină și germană la gimnaziul din București, iar în 1833 revizor al școlilor din Principatul Valahiei.

Vasile Goldiș
Publicist și luptător pentru făurirea statului național român, raportor al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Ministru; șef de resort la Culte și Instrucțiune Publică, în Consiliul Dirigent.

Emil Monția
Muzicolog de seamă al timpurilor noastre. Legat de creațiile artistice ale poporului, Monția valorifică tezaurul folcloric și muzical popular.

Tiberiu Popoviciu
Profesor universitar la Cluj. Lucrări în domeniul funcțiilor variabile, reale, analizei numerice, algebrei și teoriei numerelor, mecanismelor automate.

Caius Iacob
Profesor universitar la Cluj și București. A publicat lucrări în domeniul mecanicii fluidelor și al analizei matematice. Contribuții privind ecuațiile cu derivate parțiale și problema derivatei oblice a lui Poincare.

Valeriu Novac
Profesor universitar la catedra de fizică a universității din București. Contribuții în fizica particulelor elementare, mecanica cuantică și istoria fizicii. A dezvoltat teoria fotonică a luminii și teoria câmpului electromagnetic.

Mircea Stănescu
Publicist, animator al culturii românești din părțile Aradului; conduce populara revistă umoristică ”Gura Satului”, între 1879-1882.

Ioan Suciu
Unul din conducătorii luptei pentru drepturile sociale și naționale ale poporului român din Transilvania, organizator al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Ministru-șef de resort la organizarea și pregătirea Constituantei în Consiliul Dirigent.

Ioan Slavici
Clasic al literaturii române, a făcut parte din cercul ”Junimii". Creator al ”realismului popular", moralizator sau, uneori, idilic, analist al sufletului țărănesc, a evocat în nuvele conflicte dramatice din viața satului. A scris romane de observare socială (”Mara") sau de evocare istorică (”Din bătrâni"); comedii (”Fata de birău"); drame (”Gașpar Grațiani"); memorialistică (”Lumea prin care am trecut").

Ștefan Augustin Doinaș
Licențiat al Facultății de litere și filozofie din Cluj; debutează în ”Jurnalul literar" al lui G. Călinescu. Debutul editorial se împlinește mult mai târziu, în 1964, prin apariția volumului de poezii ”Cartea mareelor". Exemplu de remarcabilă dăruire sufletească întru tot ce înseamnă artă și cultură, artizan cu lecturi abundente, traducător de forță, tehnician impecabil, Ștefan Augustin Doinaș reprezintă o personalitate marcantă a literelor românești.