Colegiul National "Moise Nicoara" Arad

F.J.Ayala, Darul lui Darwin către ştiinţă şi religie

sau

Cum se pot împăca evoluţionismul şi creaţionismul?

                                                                                      ALEXANDRA MIHAI

                                                                                                    SIMONA URSULESCU

                                                                                                                     Clasa a- IX-a A

Darwin, la fel ca şi Marx și Freud, a fost  unul dintre personajele importante care

au influențat serios scena lumii științifice și  în mod decisiv evoluția societății și gândirii umane. După o respingere virulentă din partea mai marilor bisericii, teoria evoluției speciilor a lui Darwin a fost în cele din urmă acceptată. Iar astăzi, ideea, conform căreia evoluționismul și creaționismul nu se exclud reciproc, începe să se afirme tot mai des, căpătând noi înţelesuri. O mulţime de lucrări, printre care și această carte, încearcă o unificare a ambelor concepții.

Francisco Ayala[1], autorul celebrei cărţi “Darul lui Darwin către știință și religie”, afirmă, începând cu anii 70’, s-a străduit mult să găsească o soluţie la „conflictul „ dintre ştiinţă şi religie. Me sajul demersului său a avut o dublă deschidere, prin două afirmaţii clare: „evoluţia este o ştiinţă folositoare şi nu trebuie să existe o contradicţie între evoluţie şi convingerile religioase.”[2] Ideea, pe care Ayala încearcă să o transmită prin cartea sa, este aceea că știința și religia nu se resping una pe cealaltă, deoarece fiecare are un alt domeniu în şi prin care se definește. Aceasta a fost ideea care ne-a atras atenţia şi interesul pentru lectura cărţii. Cum se pot împăca evoluţionismul cu creaţionismul?

 Selecția naturală, ca mjiloc de evoluție și principiul pe care Darwin și-a construit teoria, pare, să scoată din joc Biblia în căutarea originii oamenilor. Din această pricină, numeroşi reprezentanţi ai bisericii s-au  manifestat ostil față de opera darwiniană. Însă, dacă interpretăm spusele biblice altfel decât mot-à-mot, se poate constata contrariul. Conflictul acesta, dintre știință și religie, – un pseudo-conflict, de fapt- a fost stârnit de pretenția extremiștilor, aflați de ambele părți, de a deține adevărul absolut și explicațiile complete şi ultime asupra originii omului.

 Evoluționiștii și creaționiștii extremiști, și nu numai, au primit cu toții un serios imbold spre reflecție, prin această carte, care de altfel pune pe gânduri pe oricine. Cartea este scrisă  în aşa fel , încât este accesibilă oricui; pe de altă parte, este temeinic argumentată, fără a se hazarda în afirmaţii nefondate. De altfel, autorul aduce aminte pe parcursul cărții de marii oameni de știință și religioși, cum ar fi Blaise Pascal sau Papa Pius al II-lea, Louis Pasteur sau William Paley , din care citează semnificativ.

Pentru cei care susțin în continuare că din teoria lui Darwin lipsesc verigi și este, deci, incompletă pentru a fi considerată adecvată, Ayala a pregătit o documentație bine fundamentată. Odată cu trecerea timpului, pe măsură ce știința a făcut lumină în unele aspecte controversate ale evoluţiei, nu mai putem lua în seamă raționamentele şi concluziile negative din vremea lui Darwin. Deci, cu argumente pe măsura inventivității sale, Ayala dovedește că selecția naturală nu trebuie  să fie considerată un concept fantastic. Aduce, tot pentru sceptici, numeroase probe în favoarea acesteia, date și cifre exacte din biologie, genetică și alte științe concrete, care dovedesc inexistența verigilor lipsă. Deși unui ochi, lipsit de simț critic, capitolele lui Ayala consacrate acestei demonstraţii i s-ar părea plictisitoare, ele sunt exact „acel ceva” de care atât lumea științifică, cât și cea religioasă au nevoie pentru a stinge vocile incredulilor. ”Proiectul Inteligent”, o idee des întâlnită și explicată amănunțit pe parcursul cărții, implică existența unui Creator, și Ayala nu se teme să pună la bătaie considerente ample în acest sens.

Cum pot fi împăcate totuşi creaţionismul şi evoluţionismul? Deşi demonstraţia este complexă, ea se poate rezuma astfel: Dumnezeu a creat lumea şi legile ei de evoluţie şi existenţă; „selecţia naturală” şi „evoluţia” nu sunt nimic altceva decât legi universale, create de Dumnezeul creator. Accidentele genetice sau evolutive, nu cad în sarcina lui Dumnezeu; nu sunt „eşecuri” proiectate. Totuși, de ce, evoluționismul și creaționismul rănesc atât de adânc sentimentele multor oameni? De unde aceste sensibilităţi privind  filiaţia comună cu maimuțele sau relația cu o entitate superioară?

Opera lui Ayala încearcă o „împăcare”. Cu serioase informaţii şi competenţe atât  în teologie, cât și  în biologie, Ayala realizează prin cartea sa, o piesă de rezistență, un reper consistent în încercarea de conciliere a religiei şi ştiinţei. Deschide calea unui dialog necesar, onest şi fertil între cele două domenii ale cunoaşterii. Dacă am încerca să eliminăm barierele din mintea umană, din felul nostru de a gândi în da sau nu, și am face un efort intelectual, spiritual și imaginativ, am putea  înțelege și accepta atât creaţia divină, cât şi evoluția materiei vii, prin selecţia naturală.

Până la urmă, desigur că întrebări mai rămân: ce suntem ?, de unde venim? și încotro ne îndreptăm ?, care e sensul existenţei noastre? . Dar pentru a putea răspunde, ar trebui să renunțăm la concepțiile radicale, absolute, uneori  pur orgolioase, şi să iniţiem un dialog deschis între ştiinţă şi religie: fără prejudecăţi, fără resentimente, fără orgolii asupra deţinerii unui adevăr absolut de o parte sau alta.

Este „lecţia, pe care noi am învăţat-o de la Ayala, şi pentru care îi rămânem veșnic îndatorate. El  ne-a oferit un altfel de punct de plecare în a aborda şi în a înţelege lumea…Rămâne să îl descoperiţi şi voi.

NOTĂ: Toţi cei interesaţi pot împrumuta cartea ( în limba română) de la  biblioteca Centrului de Aplicaţii Transdisciplinare în Educaţie, de la Colegiul Naţional „Moise Nicoară” (CATEMNA) , prof. Mirela Mureşan


[1]F. Ayala este, născut pe 12 martie, 1934, este un biolog și filozof, cu dublă cetățenie- spaniolă și americană. Este un fost preot dominican; după absolvirea Universității din Salamanca, s-a mutat în Statele Unite pentru a studia doctoratul la Universitatea din Columbia.

[2] Op. cit.p. 18-19

sus